Archive for ianuarie, 2010

“CÂNTECE DE ŞEMINEU” de NICU ALIFANTIS

Alifantis, Cantece de semineuE-Media anunta un eveniment muzical de excepţie: un nou CD , produs de Fundaţia Nicu Alifantis şi distribuit de E-media împreunǎ cu Jurnalul Naţional sub genericul “Opera prima”.
Este vorba de cele mai noi creaţii semnate de NICU ALIFANTIS (compositor,interpret, producǎtor), care revine pe piaţa muzicalǎ, dupǎ 8 ani, cu o suitǎ de 18 melodii, înmǎnunchiate sub titlul CÂNTECE DE ŞEMINEU.
Aşa cum ne-a obişnuit la fiecare noua apariţie a sa în public, “celebrul corifeu” Alifantis riscǎ, oarecum, venind cu un pachet consistent de melodii nou-nouţe, scrise şi realizate într-o formulǎ “diferitǎ”, faţǎ de CD-ul anterior, certificand încǎ odatǎ neobosita lui preocupare de a gǎsi noi forme noi de exprimare muzicalǎ.
Riscul de a fi comparat cu hit-urile sale mai vechi este inutil. Se destrama imediat dupǎ ascultarea primelor piese cu fason de baladǎ la gura sobei, ipostazǎ în care Alifantis nu se aflǎ la prima experienţǎ. Sǎ nu uitam celebra sa piesǎ pe versuri bacoviene”Decembre”. CD-ul conţine o sumedenie de noutǎţi privind linia melodicǎ, textura orchestratiilor, sound-ul, grupul vocal chiar si grafica rafinatǎ, booklet-ul elegant si voluminous care se iţeşte dintre coperţi. Singura constantǎ a noii sale creaţii, urmǎritǎ cu obstinaţie de-alungul carierei sale de compozitor, este alegerea textelor. Citite sau ascultate cu muzicǎ, ele aduc o avalanşǎ de aer curat, vital, în peisajul muzical actual. Aşa cum, autorul ne-a obişnuit deja, toatǎ plaja muzicalǎ se sprijinǎ pe poezie autenticǎ, poezie de valoare, scrisǎ de poeţi consacraţi: Tudor Arghezi, Nina Cassian, Miron Radu Paraschivescu, Adrian Pǎunescu, Emil Brumaru, Ana Blandiana, Ion Nicolescu. Pe lângǎ aceştia, Alifantis a ales şi condeieri care au cochetat sporadic cu muzele poeziei Euterpe si Erato: D.R.Popescu, Alexandru Tocilescu.
Punând garanţie talentul propriu, cantautorul şi-a permis sǎ redenumeascǎ poeziile emailându-le pe toate cu titlul de CANTEC ( Cântec pentru ea, Cantec de grǎdinar, Cântec cu îngeri, Cântec de paj,etc.). În noul sǎu CD, el dovedeste aceleaşi forţǎ şi sensibilitatea de a naviga în lirica de dragoste. Interpretarea vocalǎ este nuanţatǎ actoriceşte, parcǎ mai mult ca altǎ datǎ, mǎrturie a faptului cǎ şi acum creatorul şi-a filtrat cu luciditate si sensibilitate experienţa de viaţǎ, maturizarea filtrân du-le în caldurǎ umanǎ, tandreţe şi ştiinţǎ de comunicare. Poate deaceea cântecele sale pǎtrund în sufletele melomanilor sǎi din generatii diferite: adolescenţi, tineri sau mai puţin tineri, femei şi bǎrbaţi. Nu putea lipsi, fireşte, acea nota personalǎ – “r-ul”graseiat inegalbil de tandru – care conferǎ interpretǎrii alifantului un farmec aparte, numai al lui. Dintr-o joacǎ, … pe care o strecoarǎ parşiv şi cochet în textura orchestraţiilor, în interpretare dar şi în construirea “scenariului” desfǎşurarii fiecarui cantec, Alifantis a ornamentat titlurile poeziilor cu adaosul …CÂNTEC, pentru ca toate cele 18 piese musicale sǎ aibe un paşaport comun în lumea de sunete pusǎ la… gura şemineului. Fiecare piesǎ este precedatǎ de un preambul sonor care sporeşte farmecul si hazul acestuia.
Un prieten i-a reproşat, timid, titlul CD-ului, care poate limita auditie numai pe timp de iarnǎ şi…ca ar fi pǎcat! Corifeul, “încǎpǎţânat ca un catâr”( aşa cum îl ştiu bine cei din preajma sa), a rǎmas la hotǎrârea cea dintâi precizând cǎ invitatia sa nu este datata calendaristic, ci se adreseaza tuturor prietenilor sai pentru…clipele acelea în care gerul îngheata ferestrele sufletului…
Discul este o premierǎ şi în colaborarea noastrǎ cu Jurnalul Naţional, care a editat pânǎ acum numai muzicǎ validatǎ de trecerea timpului şi certificatǎ de admiraţia melomanilor. Deci avem acum de-aface cu un serial “Opera prima”
Câteva cuvinte despre echipa de muzicieni cu care s-au fǎcut înregistrǎrile. Fǎrǎ sǎ renunţe la vechea colaborarea cu prietenii din trupa ZAN, în acest nou CD, Alifantis a apelat la un alt sound, alcatuind ad-hoc echipǎ de muzicieni, care sǎ-i garanteze confecţionarea unui nou vestmânt sonor pentru compoziţiile noi, bazatǎ pe instrumente acustice: o mulţime de chitǎri cu “glas diferit”( corzi de metal sau nylon, corzi învelite în cârpe, chitǎri cu placǎ de bronz),sonoritǎţi inedite şi – de ce nu?- o sopranǎ de coloraturǎ, etc. O noutate pentru aceastǎ nouǎ producţie este şi formula backing-ului vocal. La primele piese grupul vocal ne aminteşte de baladele tipice anilor ’60 şi nu numai.
O notǎ aparte pentru grafica foarte rafinata, aplauze pentru eleganţa tiparului.
CANTECE DE SEMINEU . ..pe scurt: un şemineu invizibil, o masǎ rotundǎ a cavalerilor prieteniei la care oficiaza digital Nicu Alifantis cu chitara sa, leac muzical oferit cu tandreţe tuturor celor cǎrora le dau târcoale gerurile sufletului şi dulce-amara melancolie…
Ioana Bogdan

DESPRE COLECTIA FILME FRANTUZESTI

Dupa Colecţia de filme cu ALAIN DELON, editatǎ anul trecut sub licenta Casei de filme Pathé (Paris), E-MEDIA revine pe piata noastrǎ audo-vizuala cu o nouǎ suita de 4 filme frantuzesti, sub licentǎ TF-1, realizate intre anii 1955 – 1976; filme cu palpitante aventuri romantice şi o comedie savuroasa de excepţie. Poveşti care se regǎsesc în amintirile mai multor generaţii deoarece pe genericele lor figureaza nume celebre ale unor mari vedete internationale ale timpului, chipuri care au înflacǎrat inimile inimile admiratoarelor şi ale iubitorilor de aventuri de capǎ şi spadǎ. Vi le prezentam pe fiecare în parte:
Laleaua Neagra, Diabolicele, Oaia cu 5 picioare, Cocosatul.

LALEAUA NEAGRA ( La tulipe noire-1964)

Laleaua Neagra“Omul primeşte întotdeauna prea mult de la soartă ca să fie fericit şi destul ca să nu fie” – este fraza cu care Dumas caracterizeazǎ aventurile lui Julien de Saint Preux întruchipat de unul dintre cei mai seducatori barbati ai ecranului din toate timpurile: ALAIN DELON.
Ecranizarea celebrului roman de Alexandre Dumas ( coproducţie franco-italo-spaniol) a ridicat la cote uriaşe faima şi popularitatea tânǎrului actor, pe atunci, al cǎrui chip şi nume s-au aflat, decenii la rând, în visele tuturor a milioane de doamne şi domnişoare precum şi în admiraţia iubitorilor de aventuri romantice de capǎ şi spadǎ. Sǎ fi vǎzut, atunci, numai o datǎ filmul la cinema era o”impietate”. Deaceea, liceenii deceniului 6 umpleau sǎlile cinematografelor de la matinee pâna la ultimul spectacol. Aventuri cu panaş, mistere, farse inteligente, dueluri, sǎrutari furate din fuga calului, lovituri maiastre de spadă, încăierări, urmăriri, suspans si… dragoste frumoqsǎ, purǎ şi adevaratǎ pentru care nici un sacrificiu nu e mult. Totul lasate în seama actorilor,regizorului si operatorilor. Fǎrǎ efecte speciale…
Sinopsis: În iunie 1789, In plina efervescenţǎ politico-socialǎ, cu câteva zile înainte de căderea Bastiliei, nobilii sunt atacaţi de un cavaler misterios, care îşi “semneaza” faptele de vitejie lăsând în urma sa o Lalea neagră. Acest justiţiar mascat, este Julien de Saint Preux, gata să îşi dea viata pentru triumful ideilor sale de libertate. În timpul unei expediţii, Julien a cazut într-o capcană pusa la cale de inamicul sǎu , locotenentul de poliţie La Mouche (Musca). Incidentul îi lasǎ “ca amintire”, o tăietură adâncǎ pe faţă, semn care-l face recunoscut oricum si oriunde. Aşa cǎ Julien, ca si Zoro îşi pune o mascǎ masca pentru a se proteja de ochii rǎu-voitori ai poliţiei si nobilimii ….Şi ca lupta sa sǎ aibe întotdeauna sorţi de izbândǎ, iar misterul sǎ fie total, îsi creazǎ alibiuri perfecte, apelând la fratele său geamăn, Guillaume de Saint Preux care-l înlocuieşte la nevoie. Astfel este asiguratǎ continuitatea misterului Lalelei negre, floarea simbol care tulbura somnul duşmanilor sǎi.
Din distribuţie au mai fǎcut parte: frumoasa actriţǎ italianǎ Virna Lisi, Dawn Addams, Akim Tamiroff, Adolfo Marsillach, Georges Rigaud, Laura Valenzuela, Robert Manuel, şi alţii.

NOTA: Difuzat la TVR, în 2004, filmul Laleaua neagrǎ, a înregistrat o audienţǎ impresionantǎ: 10- rating şi 20- sharing. Alain Delon, actor carismatic, scenarist, producator, idol pentru generaţii şi generaţii de tineri, s-a nǎscut la 8 nov. 1935. Scorpion, brunet cu ochi albastri. Delon nu are studii de actor.
Viaţa lui Delon nu a început însǎ în cercurile suspuse ale Parisului. Dupǎ ce a participat activ, la vârsta de 17 ani, în rǎzboiul din Indochina se întoarce în 1956 în Franţa. Lucreazǎ într-o piaţǎ parizianǎ de zarzavaturi şi ia lectii de actorie. Are o adolescentǎ şi o tinereţe tumultoase. Avea 29 de ani cand a jucat în Laleaua neagrǎ. A interpretat eroi de neuitat în peste 87 de filme, deveninnd sex simbolul anilor ’60-’80. Iniţial s-a remarcat în filmele de capă şi spadǎ, în care a impresionat prin eleganţa deosebită a stilului în care duela. Ulterior, a înscris în palmares-ul sǎu filme mari ale cinematografiei europene: Ghepardul, Rocco şi fraţii sǎi, Samuraiul, Zorro, Clanul sicilienilor, Eclipsa, Piscina, Afacerea Pigot, Trei oameni periculoşi, Diavolul si cele 10 porunci, Întoarcerea lui Casanova, Noul val, A fost cândva hoţ, serialul de televiziune Frank Riva ( 10 ep.in 2003) şi multe altele. În 1979 intrǎ pe piaţa americanǎ. S-a remarcat în filme poliţiste, atât cu roluri pozitive cǎt si negative. Coleg de genereraţie cu Paul Bellmondo, cei doi au alcatuit un cuple celebru: star si anti-starul. Timp de 5 Delon decenii, a jucat sub bagheta celor mai mari regizori ai vremi: Yves d’Allegret, Selznick, Rene Clement, Visconti, Antonioni, Melville, Verneuil, Agnes Varda, Godard ş.a. A avut ca parteneri mari actori americani şi europeni: Birigitte Bardot, Claudia Cardinale, Jean Gabin, Monica Vitti, Simone Signoret, Mireille D’arc, Ch. Bronson, Romy Scneider, Lino Ventura, Amedeo Nazzari, Annie Girardot. Are un fiu, Antjhony Delon şi trǎieşte actualmente în Elveţia.
Pentru gloria artisticǎ adusǎ ţǎrii sale, Franţa recunoscatoare i-a acordat lui Alain Delon titlul onorific de Ofiţer al Legiunii de Onoare.

Filme româneşti cu titraj in limbi straine

Aceste randuri mi-au fost inspirate de mai multe intrebari venite din partea iubitorilor de film, care fie ne-au scris, fie ne-au telefonat interesandu-se ce filme sau programe romanesti cu titraj in limbi straine se gasesc pe site-ul nostru www.filmedecolectie.ro
Venind in intampinarea dorintelor dv. am alcatuit o lista cu titlurile DVD-urilor si limbile straine in care sunt traduse.

• Film artistic D’ALE CARNAVALULUI
Seria: Filme de Colectie
Subtitrare: Engleza / Franceza

• Film artistic TELEGRAME
Seria: Filme de Colectie
Subtitrare: Engleza / Franceza

•Documentar : BRASOV .
Colectia: Nicolae Mărgineanu
Subtitrare: engleză, franceză, germană, spaniolă şi română

• Documentar: CASTELUL BRAN .
Colectia: Nicolae Mărgineanu
Subtitrare: română, engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană şi japoneză

• Documentar: SIGHISOARA MEDIEVALA .
Subtitrare: Engleza/ Franceza

• Film artistic: SECVENTE Colectia: Alexandru Tatos
Subtitrare: engleza,franceza, germana, spaniola

• Film artistic SECRETUL ARMEI…SECRETE Colectia: Alexandru Tatos Subtitrare: engleza, franceza, germana, spaniola

• Film artistic DUIOS ANASTASIA TRECEA
Subtitrare: Engleza, Franceza, Germana, Spaniola

• Film artistic MERE ROSII Subtitrare: Engleza, Franceza, Germana, Spaniola

• Documentar: DESTINUL MARESALULUI. Iubit si hulit in egala masura, considerat mare roman, ori tradator al neamului, e greu sa intelegi personalitatea Maresalului Ion Antonescu fara a-i cunoaste faptele. Le veti afla cu adevarat, vizionand documentarul ” DESTINUL MARESALULUI ” Subtitrare: Engleza

Naarghita

Naarghita

In ultimul timp cântăreaţa româncă de muzică indiană Naarghita, a cărei viaţă este învăluită în mister în ultimii ani a suscitat un interes deosebit pentru câteva din televiziunile din România (PRO TV si ANTENA 1). Fenomenul Naarghita, muzica şi viaţa ei, a pus nenumărate întrebări rămase fără răspuns, cântăreaţa retrăgându-se din viaţa publică total, neputând fi contactată. Singurele mărturii ale talentului ei şi a felului minunat, de excepţie, în care a interpretat muzica indiană au putut fi aduse prin câteva secvenţe de pe DVD-ul NAARGHITA- Ediţie specială editat de TVRMEDIA, cuprinzând singurul recital de televiziune păstrat în Arhiva TVR. Dna Ioana Bogdan, autoarea acestui recital înregistrat cu Naarghita în anul 1973, a descoperit din întamplare în arhiva televiziunii naţionale acestă emisiune- document, care se credea pierdută. A transpus-o într-un DVD, conţinând 13 piese muzicale, cântece din filme indiene. Şi astfel publicul telespectator s-a putut întâlni sau reîntâlni cu acest personaj enigmatic considerat ani la rând un fenomen muzical. Alegerea acestui subiect precum şi audienţele înregistrate , atestă interesul deosebit faţa de acestă unică înregistrare- document. În anii 1960, Naarghita era considerată cu adevărat un adevarat “fenomen muzical”, bucurându-se de un mare succes în ţară şi străinănate. După ce a văzut filmul „Vagabondul” tânăra cântăreaţă româncă, a început să cânte şi să danseze aşa cum văzuse în filmele indiene, cu o mare usurinţă şi naturaleţe. A devenit pasionată de muzica şi dansul indian, le-a studiat, a învăţat limba hindi, şi-a luat pseudonimul Naarghita(numele cântăreţei s-ar putea traduce cântecul regilor) şi a ajuns o adevărată “ambasadoare a cântecului indian” în lume. I-a fost recunoscute talentul chiar de dna Indira Gandhi, premierul Indiei în aceea vreme. Naarghita a fost invitată oficial în India, pentru a se perfecţiona. Acolo s-a întâlnit cu mari personalităţi ale vieţii culturale indiene, între care şi cu celebrul cineast al anilor ’60, Raj Kapoor. Naarghita devine în scurt timp o vedetă internaţională, cucereşte publicul din Asia, America, Europa şi tările arabe. Deşi au trecut mulţi ani, putem înţelege mai bine acest fenomen numit Naarghita, azi, când superproducţiile muzicale indiene de la Bollywood se bucură de un mare succes, atunci când sunt programate de televiziuni. Farmecul filmelor care au inspirat-o pe Naarghita constă şi în frumuseţea şi nobleţea versurilor cântecelor clasice, precum şi a muzicii tradiţionale atât de speciale. Toate aceste lucruri au fost cu măiestrie tălmăcite de Naarghita şi de vocea ei deosebită. Din păcate , zborul ei a fost frânt de Elena Ceauşescu şi în anii ’70 Naarghita nu a mai ieşit peste hotare. S-a considerat că dacă are voce poate cânta „muzică populară românească”. Ambitusul vocal al Naarghite era croit de natură pe specificul muzicii indiene. Cântăreaţa care şi-a iubit ţara cu ardoare a suferit ostracizarea care a fost urmată la scurt timp de pierderea celor mai dragi fiinţe. Fiind obligată să cânte în condiţii improprii, dezamăgită, fără drepturi băneşti , fără pensie, s-a retras într-o lume a ei, în care răzbate doar muzica lui Beethoven.

Geta Chira

Calatoriile lui Pin-Pin

Regizoarea Luminiţa Cazacu despre eroul principal al filmului de desen animat “Călătoriile lui Pin-Pin”

„Prima dată l-am cunoscut pe Pin-Pin la delfinariul din Mamaia. În afara numărului său de acrobaţie în bazin, în pauze se plimba printre bănci şi spectatori. Era foarte blând şi se comporta ca un căţel. Luni de zile trăise pe un vapor între marinari şi devenise foarte sociabil. Mai târziu, când am revenit să-l filmez, căci mă hotărâsem să-l fac erou de film, ne-am imprietenit cu adevărat. Venea să-l scarpin pe cap şi mă atenţiona bătând cu ciocul pe picior să-i mai dau un peştişor, căci aveam tot timpul provizii. Pe Pin-Pin real îl puteţi vedea în pregenericul filmului, înainte să se transforme în eroul de desen animat.”

Luminiţa Cazacu